Reichsführer Heinrich Himmler

Reichsführer Heinrich Himmler a fost satanist şi avea un covan de 12 ofiţeri SS. El era cel de-al 13-lea membru. A lucrat cu sârguinţă împreună cu Adolf Hitler pentru a distruge creştinismul. Simboluri, caractere (care sunt în totalitate evreieşti) şi ritualuri creştine au fost înlocuite cu rituri păgâne (păgân înseamnă „Gentil”) originale.

„Tot aşa, era format din două ceremonii de bază, ceremonii adaptate din ritualurile păgâne, pentru a înlocui sărbătorile creştine – acela al solstiţiului de vară şi de iarnă. Un vizitator englez a participat la ritualul solstiţiului de vară din 1936: un cerc al Tineretului Hitlerist cânta litanii păgâne în mod conştient, pregătindu-te pentru momentul de la amiază, când soarele atingea apogeul. Era o linişte profundă când dintr-o dată  „un imn de laudă a început să răsune pentru Zeul Arian”.1

 
Zeul Arian este Satan

„Sursa întregii vieţi este Got. În germană, cuvântului i-a fost dat numai un singur „t” în transcriere, chipurile vechea scriere germană, însă a fost foarte folositor pentru a face diferenţa dintre Zeul SS şi dumnezeu creştin.”2

„Himmler a fost fascinat de Orientul Îndepărtat şi de religiile acestuia. „Ura creştinismul şi purta un carnețel în care colectase cuvântări de la Hindu Bhagavadgita”3

Reichsführer Himmler a condus numeroase ritualuri de magie neagră la castelul Wewelsburg. Aceste ritualuri au fost conduse în cea mai mare discreţie. Aceste ritualuri includeau necromanţia (comunicarea cu persoanele decedate). Wewelsburg avea multe simboluri satanice puternice, multe dintre acestea au fost sterse şi eliminate de pe pereţi şi de pe piloni la începutul anului 1945. În 1945, sub ordinele lui Reichsführer Himmler, Wewelsburg a fost detonat pentru a-l proteja de armatele invadatoare. O parte din castel a scăpat şi a fost restaurat în mare parte. Adevăratul Păgânism - care este sinonim cu Satanismul - este recunoscut pentru importanţa majoră pe care o acordă Soarelui (666).



Simbolul Soarelui Negru în pardoseala "Obergruppenführersaal" (sala generalilor SS)
Acordă atenţie candelabrului cu opt laturi, care corespunde cu Steaua lui Isis (Astaroth).
În pardoseală se află simbolul Soarelui Negru.

„Himmler şi cercul său interior de 12 Gruppenführeri s-au angajat în comunicarea mistică cu Teutonii morţi şi efectuarea altor exerciţii spirituale. Discreţia a fost elementul cheie al SS, în special la Wewelsburg”. “Walter Schellenburg, şeful inteligenţei externe, povestea despre Himmler: Mi s-a întâmplat să intru din greşeală în cameră şi să-i vad pe aceşti 12 lideri SS stând într-un cerc, toţi cufundaţi în contemplare adâncă şi tăcută, a fost o imagine întradevăr remarcabilă.”
5

Reichsführer Himmler a lucrat cu sârguinţă pentru a distruge creştinismul din cel de-al 3-lea Reich. Înţelesese în întregime programul infam al creştinismului şi faptul că acesta este o unealtă foarte puternică, creată de evrei pentru a subjuga omenirea în sclavie şi pentru a distruge popoarele arienilor. Evreii au o istorie îndelungată în care au lucrat din interiorul grupurilor inamice, pentru a le distruge în totalitate. În majoritatea timpului, fac asta prin infiltrarea lor sau infiltrarea Gentililor care lucrează pentru ei. S-a scris carte după carte, ținându-se sus și tare că nazişti ar fi fost creştini. Nimic nu poate fi mai departe de adevăr. Multe simboluri runice, îndeosebi cele SS şi svastica vorbesc de la sine. Adolf Hitler a jucat Vaticanul.
 

Afirmația lui Reichsführer Himmler, în legătură cu căsătoria creştină, 3 mai 1943: 
“Căsătoria din zilele noastre este munca diabolică a bisericii creştine. Privită fără pasiune şi prejudiciu, legile căsătoriei din prezent sunt absolut imorale. Se presupune că legile căsătoriei de azi au fost scrise pentru protejarea familiei, dar au condus defapt la declinul numărului membrilor familiilor. După război… se va înceta forţarea monogamiei asupra unei omeniri imorale. SS şi eroii acestui război vor avea privilegii speciale.Vor avea dreptul imediat de a avea o a 2-a soţie, care va fi considerată la fel de legitimă ca şi prima. Permisiunea de a avea două soţii va fi un semn al distincţiei.”

Ofiţerul SS Otto Rahn SS-Obersturmführer a scris o carte cu titlul “Luzifer’s Hofgesind’ (Servitorii curţii lui Lucifer):
„A vorbit în faţa unei mari audienţe pe data de 9 ianuarie 1938, la Dietrich-Eckart Haus în Dortmund, Germania. Rahn a stabilit o nouă limită spiritului de roman, conceptului vieţii după moarte şi fricii de Iad; a respins pe iahve şi învăţăturile evreieşti şi a susţinut „Luzifer’s Hofgesind” în numele căruia Kurt Eggers a sfârşit seara cu următoarea salutare: „Lucifer, căruia I s-a greşit nespus, să te întâmpine”6
 

Aici este un extras din Luzifer’s Hofgesind: 
“Există mult mai multă (lumină) decât în casele lui dumnezeu – catedralele şi bisericile acestuia – unde Lucifer nu intră şi nici nu doreşte să intre datorită geamurilor pătate şi sumbre, pe care sunt pictaţi profeţii, apostolii şi sfinţii evreieşti. Aceea, pădurea, aceea a fost liberă!”

„Cel puţin servitorii lui Lucifer sunt o parte autentică a propagandei naziste şi câteva pasaje reprezintă un bun exemplu al adorării lui Lucifer. Întradevăr, această idee cum că Lucifer ar fii o fiinţă milostivă şi divină era normală şi apropiată teozofilor „luminii albe” din 1920 care în cele din urmă au intitulat una dintre publicaţiile lor germane oficiale „Lucifer”.

„Pentru Rahn, gralul era un simbol înscenat pentru opunerea bisericii stabilite – într-adevăr, era un simbol luciferian – şi pentru aceasta naziştii erau recunoscători.” „ ...lupta eternă dintre lumină şi întuneric. În acest caz, lumina era reprezentată – nu Iisus sau Iehova – ci de către alt spirit, „Deţinătorul-luminii”. Pentru Rahn, această entitate reprezenta bunul suprem. Pentru Rahn, Reich-ul nazist în general şi SS în special, deveniseră servitori ai unul cult păgân
străvechi al cărui Zeu era ştiut de creştinii medievali NU ca Iisus ci ca Lucifer.” „ ... şi stabilind acestea, au sărbătorit – cum numeroasele exemple au dovedit – minunile Coroanei lui Lucifer, lăsându-ne să credem că au fost convinşi de existenţa unei coroane Luciferiene a unei vieţi eterne. Şi dacă urmăm acest gând către concluzia sa logică, vom spune că pentru ei, Zeul preaiubit nu era nimeni altul decât Lucifer în persoană. Zeul dragostei este Zeul primăverii, aşa cum este Apollo. Apollo a adus înapoi lumina Soarelui; el este deţinătorul-luminii, sau „Lucifer”. Conform Apocalipsei lui Ioan, Apollyo-Apollo era egal cu Diavolul, iar conform credinţei bisericii romane... Lucifer este Satan.”7

Membrii SS au fost puternic descurajaţi de la a participa la orice fel de ceremonii religioase creştine şi erau încurajaţi în mod activ să se rupă în mod oficial de biserică. Ceremoniile religioase păgâne le-au înlocuit pe cele creştine. Ceremoniile solstiţiului de iarnă au înlocuit crăciunul.8 „Începând cu 1939, s-a intezis apariţia cuvântului „crăciun” în orice document SS oficial” şi solstiţiul de vară a fost sărbătorit în mod formal. Aceste ceremonii erau sărbătorite în felul vechi, cu focuri sacre şi proceduri de aprindere cu torţa.” 


„Nunţile şi botezurile au fost înlocuite de ritualuri păgâne SS şi, treptat, întreaga rubrică liturgică creştină se afla într-un proces de înlocuire cu o versiune complet păgână. Nici Tineretul Hitlerist nu a fost imun. Un aşa numit „Manual elementar nazist” a fost publicat în timpul războiului şi conţinea multe exemple ideologice păgână şi sentimente împotriva creştinismului, creat pentru cititorii tineri.” 9

Un ofiţer SS a luat locul unui preot creştin în oficializarea nunţilor, botezurilor şi funeraliilor. Un manual intitulat „Procedura familiei SS de organizare a ceremoniilor de familiale” a fost publicat pentru fiecare bărbat și femeie SS. Acesta conținea ceremonii păgâne pentru toate cele 8 sărbători importantele ale anului. 


„Visul lui Himmler era să creeze, înafara SS-ului, o religie nouă bazate pe elemente păgâne, din ceea ce ei considerau ca fiind religia originală şi anume religia ariană a Indiei şi Europei Antice. În orice caz, mulţi nemţi erau creştini devotaţi. Însuşi Hitler a realizat asta şi a ştiut că trebuie să îi trateze pe aceştia în mod politic, pe durata în care bisericile încă mai aveau putere şi cât timp oamenii simţeau că le mai datorează supunere spirituală bisericilor şi la ceea ce acestea mai reprezentau. În acest fel, era cinic în relaţiile sale cu biserica, după cum era pragmatic cu capitaliștii.” 10

Neştiut de mulţi, meditaţia zilnică era o cerinţă a SS.   

„Himmler a construit o școală ocultă în Berlin şi multora din rangurile conducătoare ale SS Totenkopf, Sicherheitsdienst şi Gestapo le-a fost ordonat să participe la cursurile de meditaţie, transcendentalism şi magie. La  înfiinţarea acesteia, s-a întâmplat ca Himmler să fie convins să fondeze şi Ahnenerbe, biroul ocult nazist. Ahnenerbe incorporase membrii ai ordinului templier al lui Crowley, Vrilul şi Thule Gesellschaft în Ordinul Negru SS.” 11

Fundatorul templului lui Set, Michael Aquino, a vizitat de câteva ori Wewelsburg la începutul anului 1980 şi a fost foarte impresionat de acesta. A executat un ritual în turnul de nord pentru a învia energiile Wewelsburg-ului în lume şi să stârnească o „renaştere satanică: să facă un salt la noua faza a evoluţiei umane. Cu siguranță, acest subiect este de găsit printre toate scrierile naziste şi discursurile din zilele de început.”12

Originile Satanismului în Orientul Îndepărtat

_______________

Referinţe:
Die Gestaltung der Feste im Jahres– und Lebenslauf in der SS-Familie [Ritualuri în Familia SS ]
1 Himmler by Peter Padfield © 1991 – [Această carte conţine multă clevetire]
2 Idem
3 Himmler’s Crusade: The Nazi Expedition to Find the Origins of the Aryan Race by Christopher Hale © ediţia 2003; 2006
4 Heinrich Himmler’s Camelot: The Wewelsburg Ideological Center of the SS, 1934-1945 © 1999
5 Unholy Alliance: A History of Nazi Involvement with the Occult, scursă de Peter Levenda – © 2002
6 Westfalia Landeszeitung, January 9, 1938, Dr. Wolff Heinrichsdorff
7 Unholy Alliance: A History of Nazi Involvement with the Occult, scrisă de Peter Levenda – © 2002
8 Idem
9 Idem
10 Idem
11 The Spear of Destiny by Trevor Ravenscroft, A 5-a Ediţie, © 1988
12 Unholy Alliance: A History of Nazi Involvement with the Occult, scrisă de Peter Levenda – © 2002